LUI GRINDEANU I S-A PUS PATA PE BOMBONICA

LUI GRINDEANU I S-A PUS PATA PE BOMBONICA

168
1
DISTRIBUIȚI

BombonicaPremierul Sorin Grindeanu cere Curţii Constituţionale să respingă ca inadmisibilă excepţia ridicată de Bombonica Dragnea, fosta soţie a liderului PSD, Liviu Dragnea, privind lipsa pragul valoric pentru incriminarea infracţiunii de abuz în serviciu. CCR a fixat ca termen de judecată a excepţie de neconstituţionalitate data de 6 iunie 2017, dezvăluie Adevărul.

Curtea Constituţională a fixat pe 6 iunie termenul de judecată a excepţiei ridicate de Bombonica Prodana, fostă Dragnea, potrivit unor surse judiciare. Raportul în acest caz a fost finalizat în mai puţin de două luni. Potrivit procedurii, mai multe instituţii trebuie să trimită puncte de vedere atunci când sunt discutate excepţii: Guvernul României, Avocatul Poporului, preşedinţii Senatului şi al Camerei Deputaţilor.

Potrivit unor surse judiciare, premierul României, Sorin Grindeanu, arată în punctele de vedere trimise de Guvernul României că excepţia de neconstituţionalitate a articolului privind abuzul în serviciu, articolul 297 Cod Penal, este inadmisibilă.

Sursele citate au explicat că în punctul de vedere al Guvernului trimis la CCR, în cazul celei de-a doua excepţii, privind articolul 13.2, din Legea 78/2000 privind combaterea infracţiunilor de corupţie, se cere respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Surse judiciare au mai arătat că Grindeanu a motivat în punctul său de vedere jurisprudenţa CCR. El ar fi citat mai multe paragrafe din Decizia 405/2016, în care CCR a analizat infracţiunea de abuz în serviciu. CCR a explicat definiţia abuzului în serviciu, arătând că sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” trebuie interpretată prin „îndeplineşte cu încălcarea legii”. Prin „lege” înţelegându-se doar legislaţia primară legi, ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă. Nu şi dacă funcţionarul încalcă reglementări secundare: hotărâri de guvern, fişa postului, ordin ministerial, ordin de prefect, caiet de sarcini etc.

Miza excepţiei: pragul valoric

Totul a început pe 28 martie, atunci când instanţa supremă a decis să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu, la cererea fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana.

”Admite cererea formulată de inculpata Prodana (fostă Dragnea) Bombonica şi sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 Cod penal anterior, art. 297 alin.1 Cod penal şi art.13.2 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Definitivă”, se arată în decizia instanţei.

Avocaţii Bombonicăi Prodana au arătat, în cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, că pentru a pune sub acuzare o persoană pentru abuz în serviciu, trebuie să existe un prag minim al pagubei, apreciind că incriminarea faptei fără raportare la un prejudiciu, cum este este prevăzut în prezent în lege, ar fi neconstituţională. Prejudiciul în acest dosar a fost estimat de procurori la 108.000 de lei.

Liviu Dragnea, judecat pentru instigare la abuz

Este vorba de dosarul în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată alături de 10 persoane, directori şi angajaţi în cadrul DGASPC Teleorman. Bombonica Dragnea este judecată pentru abuz în serviciu, faptă care ar fi fost făcută în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef serviciu Secretariat din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman.

Bombonica Prodana a depus, în 2 martie, o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale privind definiţia abuzului în serviciu pe două aspecte. Unul dintre aspecte a vizat neclaritatea sintagmei „îndeplineşte în mod defectuos” dacă nu există stabilit un prag minim valoric pentru ca o infracţiune să fie definită ca abuz în serviciu.

Procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată s-a opus acestei cereri şi a arătat că judecătorii Curţii Constituţionale s-au mai pronunţat în trecut pe speţe similar care aveau acelaşi obiect. „Cerem respingerea sesizării Curţii Constituţionale ca inadmisibilă. Curtea Constituţională a analizat deja constituţionalitatea reglementărilor pe abuz în serviciu. Noi am explicat legislaţia primară încălcată de inculpaţi, în rechizitoriu.

Curtea Constituţională nu poate modifica conţinutul unei legi prin impunerea unui cuantum al pagubelor pentru ca o faptă să fie considerată abuz în serviciu. Relevant este că Înalta Curte s-a pronunţat pe 20 martie, exact pe acest aspect”, a arătat procurorul.

Excepţiile Bombonicăi Prodana

Mai exact, Bombonica Prodana arată că potrivit actualelor prevederi a infracţiunii de abuz în serviciu, lipsa unui prag valoric minim pentru stabilirea pagubei ar fi neconstitutională. De altfel, această problemă, a pragului valoric, a fost atinsă şi în celebra OUG 13/2017 când Guvernul stabilise că pentru incriminarea infracţiunii era necesar un prag minim valoric de 200.000 de lei.

Astfel, dacă ar fi intrat în vigoare OUG 13/2017, acuzaţiile de abuz în serviciu din dosarul în care sunt judecaţi Bombonica Prodana şi Liviu Dragnea, ar fi fost clasate. Avocaţii Bombonicăi Prodana au arătat că legea trebuie să fie clară, predictibilă şi previzibilă. Incriminarea ar trebui făcută în funcţie de gravitatea faptei, care în cazul infracţiunii de abuz în serviciu ar trebui să fie prejudiciul. Iar pentru asta ar fi nevoie de stabilirea unui prag valoric al pagubei.

”Neinstituirea unei delimitări între diferitele forme ale răspunderii juridice pentru aceeaşi faptă, respectiv prevederea unei gravităţi minime a faptei ilicite a funcţionarului public sau a anagajatului în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru incriminarea ei prin norme penale, imprimă dispoziţiilor legale criticate o lipsă de previzibilitate şi accesibilitate”, arată Bombonica Prodana.

Contestă actele normative

Cea de-a doua excepţie de neconstiuţionalitate ridicată de fosta soţie a liderului PSD, vizează tot prevederile infracţiunii de abuz în serviciu. Excepţia face trimitere la decizia dată anul trecut de Curtea Constituţională care a explicat că infracţiunea este constituţională în măsura în care „executarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu”, din definiţia din Codul Penal, înseamnă „prin încălcarea legii”.

Concret, potrivit acelei decizii, răspund penal doar funcţionarii publici care au încălcat legile sau ordonanţele, nu şi în hotărârile de guvern sau alte reglementări secundare, cum ar fi încălcarea fişei postului, ordin ministerial, ordin de prefect, caiet de sarcini etc.

Avocaţii Bombonicăi Prodana pun în discuţie modul în care sunt adoptate actele normative date în executarea legilor sau ordonanţelor. Concret în cazul fostei soţii a şefului PSD, aceasta este acuzată că ar fi încălcat prevederile Legii 53/2003 privind Codul Muncii, coroborate cu două anexe la Regulamentul de organizare şi funcţionare a DGASPC Teleorman – norme care nu ar avea valoare de lege.

Curtea de Apel şi Curtea Supremă: Este inadmisibilă

Pe 20 martie 2017, Curtea Supremă respinsese definitiv, ca inadimisibilă, o cerere similară ridicată de un fost şef serviciu în cadrul Primăriei Capitalei, George-Andrei Creci, în prezent avocet în Baroul Bucureşti. Creci este judecat pentru abuz în serviciu, într-un dosar al procurorilor DNA privind restituirea în natură a unui teren în suprafaţă de 15.209,87 mp. Prejudiciul adus Municipalităţii este de 3.303.301 euro. George-Andrei Creci ridicase iniţial excepţia la Curtea de Apel Bucureşti, iar pe 7 martie magistraţii au spus că este inadmisibilă. Motivul: Curtea Constituţională s-a pronunţat pe această execepţie în 2016.

”Analizand cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 246, 248 şi 258 din Codul Penal din anul 1969 şi ale art. 297 alin. 1, art. 308 şi art. 309 din Codul Penal, Curtea retine ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate prevazute de art.29 din Legea nr.47/1992, deoarece prin considerentele deciziei 405/15.06.2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.517 din 08.07.2016 (prin care s-a admis excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art.246 alin.1 din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.1 din Codul penal, stabilindu-se ca acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”), instanţa de contencios constitutional s-a pronuntat asupra chestiunii in discutie”, arată Curtea de Apel Bucureşti.

”Pragul valoric nu este atributul CCR”

Magistraţii redau pasajele relevante din decizia Curţii Constituţionale în motivarea respingerii. Practic, Curtea Constituţională a stabilit pe 16 iunie 2016, în decizia 405, că incriminarea unui funcţionar public pentru abuz în serviciu se poate face doar dacă acesta încalcă o lege promulgată de preşedinte sau o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, NU şi dacă funcţionarul încalcă o hotărâre de Guvern sau alte reglementări secundare. Judecătorii au spus că infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională în măsura în care „executarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu”, din definiţia din Codul Penal, înseamnă „prin încălcarea legii”.

”Fata de cele expuse, se constata asadar ca instanţa de contencios constitutional a facut deja aprecieri, in cuprinsul deciziei mentionate, cu privire la imprejurarea ca, la momentul actual, nu este reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării in ceea ce priveste infractiunea de abuz in serviciu, stabilind totodata ca responsabilitatea de a reglementa si aplica prevederile privind abuzul în serviciu (asadar inclusiv sub aspectul necesitatii existenţei unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensităţi a vătămării rezultate din comiterea faptei), ţine atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât şi de organele judiciare – ministerul public şi instanţele judecătoreşti, nefiind asadar atributul Curţii Constitutionale”, este concluzia Curţii de Apel Bucureşti din 7 martie 2017. – foto: Romania Libera

 

 

1 COMENTARIU

  1. Masca PILATEN BLACK MASK antipuncte negre mai este numită şi „eliberator” al problemelor de piele, cunoscută ca o masca peel off. Masca antipuncte negre din cărbune activ din bambus este cea mai populară în toată lumea şi devine rapid un succes al Internetului. Putem auzi despre ea chiar şi pe canalurile youtube-rilor celebrii. Şi eu am cumpărat-o! Cum funcţionează? „Masca peel off” cu funcţionare minim invazivă are ca scop să înlăture imperfecţiunile nedorite ale feţei. Consistenţa neagră, densă este aplicată după propriile nevoi. Putem să o întindem pe toată faţă sau doar pe locurile în care avem nevoie de curăţare. În cazul meu, fruntea şi nasul. Masca este recomandată multor tipuri de ten, în special celui gras şi mixt care este predispus la puncte negre (de asemenea la coşuri) şi la pori dilataţi. Ingredientele naturale garantează siguranţa folosirii produsului fără riscul iritaţiilor. Ingredientul principal al măştii negre este cărbunele activ obţinut din bambus, care conţine proprietăţi de curăţare, antibacteriene şi hemostatice, aşadar elimină complet grăsimile prezente la suprafaţa pielii. Reduce efectul de luciu al pielii. În plus, ameliorează culoarea tenului şi îl iluminează blând. http://recinziireale.com/black-mask-pentru-procedurile-de-pilaten-romania-pareri-gasiti-farmacii.html

LĂSAȚI UN MESAJ